6 AUGUST, SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI NOSTRU ISUS CRISTOS

“Toţi ne vom schimba, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiţă” (1Cor 15,51)

Acum câţiva ani în urmă, înotătoarea americană, Florence May Chadwick (1918-1995), a ratat traversarea Canalului Mânecii, renunțând, numai cu puţin înainte de final. Mai târziu ea a explicat că pricina eşecului ei, a fost ceaţa ce se lăsase încă din zori acelei zile asupra canalului. “Dacă aş fi putul vedea malul celălalt”, spunea ea, “aş fi reuşit”.

În fiecare an, de sărbătoarea Schimbării la faţă a lui Isus, Dumnezeu, ne dă ocazia să vedem malul celălalt. În marea sa iubire faţă de noi, Dumnezeu ne arată ceea ce el a pregătit pentru unul fiecare dintre noi, dincolo de pragul acestei vieţi, datorită ascultării şi Jertfei lui Cristos.

Schimbarea la Faţă nu este doar pomenirea unei întâmplări din viaţa lui Isus care a avut loc în trecut, căci ceea ce s-a întâmplat cu Isus pe Tabor, se va întâmpla într-o zi şi cu toţi cei care cred în el şi-l urmează.

Prin Botez devenim părtaşi nu numai de moartea lui Isus, dar prin Botez devenim şi părtaşi de învierea şi de Schimbarea lui la faţă. Sfântul Paul zice: “Toţi ne vom schimba, într-o clipă, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi” (cf. 1Cor 15,51-52).

Nu suntem doar nişte vase de lut supuse morţii şi stricăciunii, căci noi purtăm în aceste vase de lut, “o mare comoară”, comoara gloriei eterne (cf. 2Cor 4,7) Trupurile noastre, nu sunt numai purtătoare de duh, dar sunt şi purtătoare de slava lui Dumnezeu.

Dacă trebuie să vorbim despre o minune în Schimbarea la faţă a lui Isus, atunci acea minune nu e Schimbarea sa la faţă, căci această strălucire Isus o avea de la început, aşa cum ne spune prima lectură (cf. Dan 7,9-14). Dacă e să vorbim de o minune în Schimarea la faţă a lui Isus, atunci minune stă în faptul că el a putut ascunde această lumină până la învierea sa din morţi (cf. Mc 9,9-10).

Isus îi întrebase pe ucenicii lui, cine spune lumea că este el? După ce a ascultat de la ei ceea ce spune lumea despre el, Isus i-a întrebat pe ei ce cred despre el? Inspirat de Dumnezeu, Petru răspunde şi spune că este Mesia. Dar el nu ştia exact ce înseamnă Mesia, căci atunci când Isus i-a vorbit despre apropiata sa patimă şi moarte, Petru l-a luat deoparte şi l-a dojenit. Ştiţi de ce l-a dojenit Petru pe Isus, atunci când i-a vorbit despre apropiata sa patimă şi moarte? Pentru că el nu vedea încă malul celălalt al Împărăţiei şi al slavei lui Isus.

De aceea Isus, a hotărât să se schimbe la faţă înaintea lor, pentru a le arăta malul celălalt, tărâmul vieţii veşnice şi al Împărăţiei sale neperitoare. El spusese deja: “Putere am să-mi dau viaţa şi putere am să o iau înapoi” (cf. In 10,18), dar ei au uitat repede aceste cuvinte. De aceea, probabil, i-a luat cu el pe cei mai vocali dintre ucenici, şi s-a schimbat la faţă înaintea lor, pentru ca ei să poată vedea cu ochii lor slava lui, şi să audă cu urechile lor din gura Tatălui cine este el (cf. Mc 9,2-10)

După ce Isus le-a arătat malul celălalt, ei înşişi nu s-au mai temut să moară împreună cu Isus, pentru Evanghelie şi pentru mântuirea sufletelor, căci toți au murit martiri. Petru, după ce a văzut slava lui Isus, scria romanilor: “Când v-am făcut cunoscută puterea şi venirea Domnului nostru Isus Cristos, nu am pornit de la nişte basme alcătuite de închipuirea cuiva, ci am fost noi înşine martori oculari ai măreţiei sale” (cf. 2Pt 1,16)

Ştiţi de ce vociferăm şi noi în faţa necazurilor şi suferinţelor la care ne cheamă Dumnezeu? Pentru că nici noi nu vedem malul celălalt şi nu avem încredere deplină în Dumnezeu! Astăzi suntem chemați ca toţi să vedem "malul celălalt" şi avem încredere deplină în Dumnezeu.

Pr. Ioan Lungu