17 DECEMBRIE, SFÂNTA BEGGA  DE LANDEN (615-693), PRINCIPESĂ BELGIANĂ

Sfânta Begga de Landen (615-693), a fost fiica lui Pepin de Landen (580-640) şi a sfintei Itta de Metz (592-652) şi sora sfintei Gertrude (628-659), s-a născut în Belgia şi va deveni foarte cunoscută atât pentru sfinţenia ei cât şi pentru întemeierea unei faimoase mănăstiri în jurul căreia se va dezvolta un oraş important, Andenne.

Sfânta Begga de Landen a fost mezina familiei sale şi s-a căsătorit cu Ansegise Bodegisel (602-673), un nobil franc din ţinuturile Mosellei, sudul Franţei. Acesta a fost fiul lui Doda (n. 584) şi al sfântului Arnould (582-640), un sfetnic apropiat al regelui şi al episcopului de Metz. Această căsătorie a reprezentat o alianţă între două mari familii. Ansegise Bodegisel avea mai multe funcţii importante şi purta titulatura de dux (şef militar). Begga şi Ansegise Bodegisel vieţuiau fericiţi în ţinutul Chevremont, pe dealul împădurit de deasupra văii râului Vesdre, Belgia. Sfânta Begga a născut pe celebrul Pepin de Herstal (635-614), străbunicul regelui Carol cel Mare (742-814). Apoi i-a născut pe Martin de Herstal (+ 678) şi pe Clotilda de Heristal (650-699).

Într-o zi, pe când hăituia un cerb prin luminişurile mosane, din Belgia, Ansegise Bodegisel, a găsit un nou-născut lângă un stejar. Dând ascultare inimii sale, l-a luat la Chevremont, l-a botezat cu numele de Gondouin şi a devenit astfel naşul său. Apoi l-a crescut în propria lui casă împreună cu moştenitorul său. Dar din păcate răsplata sa nu va fi pe măsura faptelor căci băieţelul devenit adolescent nu şi-a dorit decât un singur lucru: să-i ia viaţa binefăcătorului său pentru a pune stăpânire pe avere şi...pe soţie!

Într-o seară pe la anul 673, pe când erau la vânătoare, Gondouin l-a ucis pe cel care i-a ţinut loc de tată şi s-a întors la Chevremont ca să o ia de soţie pe Begga şi să pună mâna pe imensă sa avere. Dar veştile au ajuns cu repeziciune la urechile lui Begga care s-a înspăimântat de îngrozitoarea crimă şi s-a hotărât pe loc să părăsească domeniul, refugiindu-se la Seilles, pe malul stâng al Meusei, lăsându-l stâpân la Chevremont pe fiul său Pepin de Herstal care şi-a pus în gând să pregătească răzbunarea tatăluisău, dar a renunţat la acest gând sfătuit de mama sa Begga.

Mâhnită peste măsură de pierderea soţului său iubit, Begga a mers la Roma unde a fost întâmpinată de papa Adeodat cu tot fastul cuvenit rangului său. Acesta a încurajat-o şi i-a oferit în dar mai multe sfinte moaşte precum şi o părticică din cinstitul lemn al Sfintei Cruci. La întoarcerea sa în Belgia, Begga a mers la Nivelles pentru a o ruga pe stareţa mănăstirii întemeiată de sora sa Gertrude (mutată deja la Domnul) să o ajute să întemeieze o mănăstire pe malurile Meusei. Mare a fost bucuria călugăriţelor când au văzut-o  pe această a doua fiică a lui Pepin care le amintea de sfânta Gertrude! Stareţa i-a încredinţat sfintei Begga mănăstirea din Nivelles cu un grup de călugăriţe râvnitoare, cu experienţă, ca să pună la punct rânduiala noii mănăstiri pe care sfânta dorea să o construiască pe dealul de la Seilles. Dar nu se ştie din ce pricină se pare că Bunul Dumnezeu nu şi-a revărsat binecuvântările asupra noi construcţii căci mai bine de trei ori s-au dărâmat pereţii mănăstirii. Begga era mult prea credincioasă pentru a nu vedea în această un semn de la Dumnezeu. Aşa că nu s-a încăpăţânat, ci a aşteptat un semn ceresc.

Şi iată că acest semn nu a întârziat să apară căci, într-o bună zi, pe când un biet porcar îşi păştea animalele pe celălalt mal al Meusei şi, asemeni Păstorului cel Bun care era în căutarea „oii pierdute”, el încerca să salveze o scroafă dintr-un tufiş, a auzit o voce care-i spunea: aici se va putea împlini dorinţa sfintei Begga de a întemeia o mănăstire. De trei ori această voce s-a făcut auzită şi omul s-a grăbit să-i ducă vestea sfintei având certitudinea că a auzit însuşi glasul Bunului Dumnezeu. Și sfânta a traversat Meusa, despărţindu-se de casadin Seilles şi a început în anul 691 construcţia mănăstirii. Sfânta a primit în dar mai multe sfinte moaşte printre care şi o părticică din patul sfintei Gertrude. Sfânta Begga a construit aici şapte bisericuţe în amintirea celor şapte biserici pe care le-a vizitat la Roma.

Sfânta a îmbrăţişat viaţa monahală şi a murit la anul 693 mulţumită fiind că a reuşit să-şi împlinească misiunea. Când construcţiile au fost terminate, în jurul mănăstirii s-a format oraşul Andenne. O raclă din argint adăposteşte azi corpul sfintei, iar o cutie ce conţine o părticică din capul sfintei se află la biserica din Andennes unde se găseşte de asemenea şi o icoana sfintei, iar în apropiere curge un izvor numit izvorul sfintei Begga.